• Home
  • Diabetul și sarcina

Diabetul și sarcina

Ce facem în diabetul preexistent sarcinii ? Altfel spus, ce are de facut o tânără cu diabet zaharat tip 1 sau diabet zaharat tip 2 care își dorește să devină mamă ?

Planificarea sarcinii

Discutați cu medicul vostru diabetolog și ginecolog despre metodele de contracepție și despre eventualitatea unei sarcini. Consultul ginecologic preconcepțional este esențial pentru identificarea unor eventuale afecțiuni ginecologice, ce trebuie tratate și vindecate înaintea planificării sarcinii dorite.

O sarcină cu evoluție bună pentru mamă și făt necesită o urmărire frecventă prin medicul diabetolog și ginecolog (lunar), precum și o urmărire mai atentă a valorilor glicemice (autocontrolul zilnic este esențial, minim 4-5 teste glicemie zilnic).

Autocontrolul rămâne la fel de important și după naștere, pe toată perioada alăptării.

Evoluția normală a sarcinii și riscul unui avort spontan și al malformațiilor congenitale sunt direct dependente de controlul glicemiei!

Malformațiile congenitale majore rămân cauza principală de morbiditate și mortalitate la nou-născuții mamelor cu diabet zaharat, tip 1 sau 2. Numeroase studii au demonstrat prezența unei strânse corelații între nivelul crescut al glicemiei și HbA1c în perioada embriogenezei (primele 8 – 10 săptămâni de sarcină) și rata crescută a avorturilor spontane și malformațiilor majore la nou-născuți. 

Anterior sarcinii, la tinerele cu diabet zaharat tip1 este necesară și “căutarea” unor afecțiuni tiroidiene prin efectuarea unor analize sanguine (TSH, tiroxină liberă) deoarece 5 – 10% din mamele cu diabet zaharat au și afecțiuni tiroidiene asociate!

Hipertensiunea arterială poate apărea în cadrul sarcinii, complicând frecvent evoluția sarcinii. Tinerele cu diabet zaharat tip 1 dezvoltă hipertensiune arterială cel mai frecvent în prezența nefropatiei diabetice. La persoanele cu diabet zaharat tip 2 sau diabet gestațional hipertensiunea arterială apare cel mai frecvent în condițiile predispoziției genetice (persoane hipertensive în familie ), asupra greutății mamei (obezitate), un factor favorizant fiind și aportul excesiv de sare.

Cum previi complicațiile din timpul sarcinii

  • Autocontrol glicemic frecvent ( 4-6 teste zilnic)
  • Control tensiune arterială lunar în primele 5 luni, apoi la fiecare 2 săptămâni
  • Urocultură trimestrial
  • Control diabetolog și ginecolog frecvent, cu respectarea programărilor și prezentare la control la orice semn de evoluție anormală a sarcinii sau diabetului


În cazul agravării complicațiilor diabetului, se recomandă control oftalmologic trimestrial, microalbuminurie trimestrial, bilanț analize uzuale trimestrial. Controalele pot fi efectuate și mai des, la recomandarea medicului specialist.

Complicațiile fetale ce pot apărea în cursul sarcinii, precum și cum pot fi 

prevenite:

Complicații fetale frecventeCum pot fi prevenite complicațiile fetale
Malformații congenitale (6-12%); în diabetul dezechilibrat acest risc poate atinge 65%!HbA1c < 6.5 % anterior concepției
HipoglicemieValori glicemice foarte bune ale glicemiei mamei pe perioada sarcinii
Icter prelungitIdem
Macrosomie (greutate la naștere peste 4000 g)Idem
OrganomegalieIdem
Detresă respiratorie (tulburări respiratorii imediat după naștere ) și alteleIdem

Planificarea unei sarcini:

  1. Orice sarcină trebuie planificată. În cazul în care nu dorești să rămâi însărcinată în viitorul apropiat, discuta cu medicul tău diabetolog și ginecolog despre metodele de contracepție și care este cea mai potrivită pentru ține
  2. În cazul în care dorești să devii mămică, consultația preconcepțională este esențială. Ea cuprinde :
  • Consultarea medicului diabetolog care te urmărește, cu efectuarea unui bilanț metabolic ( HbA1c) și al complicațiilor (măsurare tensiune arterială, analize uzuale de sânge, examinarea fundului de ochi, examen urină – sumar, microalbuminurie, urocultură). În cadrul acestei consultații ți se vor explica și complicațiile ce pot surveni în cursul unei sarcinii, atât pentru ține, cât și pentru făt.
  • Consultul ginecologic 
  • Informează medicul despre alte probleme de sănătate pe care le-ai avut tu sau alți membrii ai familiei 

DACĂ TOATE CELE ENUMERATE ANTERIOR NU INDICĂ PROBLEME ȘI DACĂ VALOAREA HBA1C ESTE MAI MICĂ DECÂT 6.5 %, O SARCINĂ ESTE BINEVENITĂ ORICÂND DIN ACEST MOMENT!

Din momentul în care echipa de urmărire ți-a dat OK pentru a deveni mămică, atenția pentru echilibrul glicemic trebuie sporită. Se vor avea ca țintă următoarele valori ale glicemiei :

A jeun - sub 95 mg/dl

Preprandial (prânz, seară) sub 95 mg/dl

Glicemie la 1 ora postprandial - sub 140 mg/dl

Glicemie la 2 ore postprandial - sub 120 mg/dl

Se va urmări ca valoarea HbA1c să fie < 6 %.

Suplimentele vitaminice cu adaos de acid folic își au indicația încă din momentul planificării sarcinii.

Monitorizarea glicemiei va viza atât testare a jeun și preprandial, cât și după mesele principale, la 1-2 ore. Rezultatele testărilor glicemiei trebuie înregistrate în jurnalul de autocontrol ( un caiet în care veți ține evidența tuturor glicemiilor și dozelor de insulină pe perioada sarcinii și alăptării) și comunicate medicului diabetolog săptămânal.

Felicitări, vei fi mămică!

Vei observa că în primul trimestru există o tendință către valori hipoglicemice, necesitând scăderea dozelor de insulină (semnalează aceasta medicului tău și sfătuiește-te cu acesta)

Pe toată perioada sarcinii consultul cu diabetologul va fi mai frecvent decât ești obișnuită, adică la fiecare 2 – 3 săptămâni.

HbA1c va trebui efectuată la fiecare 6 săptămâni (în principiu la același laborator). 

La fiecare vizită medicală se vor efectua glicemie, cetonurie, sumar urină iar trimestrial se vor efectua examinarea fundului de ochi, microalbuminurie și hemoleucogramă. Tensiunea arterială va fi măsurată la fiecare vizită la medic.

Este esențial să renunți la fumat! Fumatul îți dăunează ție, amplificând riscul apariției complicațiilor diabetului dar influențează negativ și evoluția sarcinii și creșterea copilului.

Foarte importantă este și urmărirea greutății corporale. Cântărește-te săptămânal și notează greutatea în carnetul de glicemii. Discută cu medicul diabetolog și dieteticianul adaptarea aportului caloric pe perioada sarcinii și alăptării.

Recomandări culinare:

  • Limitează consumul de cafea, alimente grase și condimentate
  • Consumă lichide între mese, nu în timpul meselor
  • Administrează suplimentul vitaminic după cină sau la culcare
  • Consumă întotdeauna o mică gustare la ora 22.00
  • Sfătuiește-te cu medicul diabetolog despre ce trebuie făcut în cazul în care ai greață și nu te poți alimenta (situație frecvent întâlnită în primul trimestru de sarcină)

Diabetul depistat în cursul sarcinii

Diabetul gestațional este forma de diabet diagnosticată pentru prima dată în evoluția unei sarcini, de obicei în trimestrul 2 sau 3, la o persoană ce nu purta anterior acest diagnostic. În prezent, pentru depistarea la timp a acestei tulburări metabolice, se recomandă ca toate gravidele să efectueze o glicemie la prima vizită prenatală, mai ales dacă prezintă factori de risc pentru apariția diabetului ( respectiv obezitate, hipertensiune arterială sau altă afecțiune cardiovasculară, diabet în cursul unei sarcini anterioare, valori crescute ale lipidelor sanguine în special ale trigliceridelor, rude de gradul 1 cu diabet zaharat tip 2, diagnostic cunoscut de ovare polichistice, sedentarism). Dacă această primă testare relevă rezultate normale, respectiv glicemie a jeun sub 100 mg/dl, următorul pas este efectuarea testului de toleranță la glucoză în săptămânile 24 – 28 de sarcină, pe care trebuie să îl efectueze toate gravidele care până la acel moment al sarcinii nu prezentau anomalii ale glucozei. 

Targetul glicemic pe perioada sarcinii cu diabet gestațional este similar cu cel al gravidelor cu diabet preexistent sarcinii, respectiv: 

Glicemie a jeun și înaintea meselor principale – 70 - 95 mg/dl

Glicemie la 1 oră după o masă – 110- 140 mg/dl

Glicemie la 2 ore după o masă – 100 – 120 mg/dl

Tratamentul diabetului gestațional constă în primul rând într-un stil de viață sănătos, cu supravegherea alimentației și curbei greutății mamei sub îndrumarea unui medic specialist diabetolog, pentru a îmbina corect recomandările legate de controlul diabetului cu necesarul de nutrienți al mamei și fătului. În cazul în care, în ciuda aplicării acestor măsuri, valorile glicemiei depășesc valorile țintă mai sus menționate, este recomandat tratamentul cu insulină, ce va putea fi întrerupt după naștere.

În plus există câteva lucruri importante de subliniat în legătură cu apariția diabetului pe parcursul unei sarcini

  • femeia cu diabet gestațional trebuie să refacă testul de toleranță la glucoză la 4 – 12 săptămâni după naștere pentru a se putea evalua în ce măsură tulburarea metabolismului glucidic s-a remis 
  • femeile cu istoric de diabet gestațional trebuie să efectueze periodic, la cel mult 3 ani, o testare tip glicemie a jeun din sânge venos pentru a verifica dacă valorile glicemice se mențin în limite normale sau există o evoluție către diabet zaharat 

Diagnosticarea la timp a diabetului gestațional este importantă atât pentru mamă cât și pentru făt și nou-născut. Prezența diabetului gestațional semnalizează în primul rând un risc al mamei de a dezvolta diabet zaharat tip 2. Acest risc este de 10 ori mai mare decât la femeia fără diabet gestațional și crește linear pe parcursul vieții fiind de aproximativ 20%  la 10 ani de la sarcină, 30% la 20 de ani, 40% la 30 ani, 50% la 40 ani. Această evoluție poate fi însă împiedicată prin supravegherea greutății și intervenția asupra dietei și stilului de viață.

Nașterea

Pregătește-ți din vreme “bagajul” pentru maternitate. Nu uita să incluzi în el glucometrul, testele de glicemie și insulină.

Ține la curent medicul diabetolog în toată această perioada în ceea ce privește glicemiile și încearcă / insistă să facilitezi colaborarea între medical diabetolog și obstetrician.

Decizia de a naște pe cale naturală sau prin intervenție cezariană trebuie luată împreună cu diabetologul și ginecologul.

Sfătuiește-te cu diabetologul ce atitudine trebuie să adopți în ziua declanșării nașterii. În general, din momentul declanșării nașterii necesarul insulinic se reduce important, astfel încât este posibil ca în primele zile după naștere să nu fie nevoie să îți administrați insulină. Rămâne însă esențial autocontrolul pentru determinarea promptă a momentului în care necesarul administrării insulinei revine!  Purtarea unui senzor de glicemie pe perioada internării va ușura ajustarea tratamentului insulinic dar și supravegherea de către medicul obstretician în timpul nașterii propriu-zise. 

În momentul reluării insulinoterapiei, necesarul zilnic va fi apropiat de cel anterior sarcinii.

Tinerele cu diabet zaharat gestațional nu vor mai necesita tratament insulinic după naștere, cel mai probabil. Este însă strict necesară reevaluarea la 6 – 8 săptămâni postpartum (după naștere) în ceea ce privește glicemia (prin determinarea glicemiei din plasmă venoasă și eventual test de toleranță la glucoză). 

După ce ajungi acasă

Alăptatul, nopțile nedormite, timpul pe care trebuie să ți-l dedici (pentru autocontrol, alimentație, etc. Nu uita: sunt la fel de importante în această perioada ca și pe parcursul sarcinii) fac din primele luni o piatră de încercare pe care cu siguranță o vei depăși cu brio, alături de familia ta.

Tinerele mame cu diabet pot și trebuie să alăpteze! Alimentația naturală la sân este benefică atât pentru copil (laptele mamei este cel mai sănătos aliment, care îi furnizează și apărarea contra infecțiilor) cât și pentru mama.

Nu începe cure de slăbire imediat după ce ai născut! Sfătuiește-te cu diabetologul despre necesarul caloric adecvat pe perioada lactației. Scăderea ponderala trebuie să fie de maxim 0.5 – 1 kg/lună în primele 6 luni (pe perioada lactației).

Pe perioada lactației trebuie să consumi 2 – 3 litri lichide zilnic; este bine să consumi, de câte ori alaptezi, apă, ceai sau lapte.

Valorile glicemiei vor fi influențate de frecvența alăptatului și de cantitatea de lapte suptă de copil, fiind posibil ca în cursul alăptării sau imediat după aceea să apară hipoglicemii. De aceea este important să servești o gustare (10 – 15 HC + proteine – carne, brânză) înaintea sau în timpul alăptării. Valorile glicemice vor trebui măsurate mai frecvent, pentru a determina în ce măsură aceste gustări sunt necesare sau suficiente. 

Testarea frecventă a glicemiei, alimentația sănătoasă și legătură strânsă cu echipa medicală reprezintă cheia succesului.

Mesaj trimis

Îți mulțumim pentru mesaj. Vom reveni cu un răspuns în cel mai scurt timp pe adresa de email pe care ne-ai oferit-o. O zi bună!